Pe când o campanie “Salvaţi România”?
Deşi uber-obosită, nu pot să-mi stăpânesc reacţia de furie violentă la intoxicaţia de care am “beneficiat” astăzi. Pretutindeni, pe bloguri, pe twitter, pe mess, aproape toată lumea vorbea despre un singur lucru: ad-ul creat de Next, după umilele mele cunoştinţe, pentru Salvaţi Delta.
Acum, iniţiativa e una lăudabilă. Bizonii sunt pretutindeni, dar câţi dintre noi recunosc că fac asta? Că distrug natura premeditat? Şi aici mi-aş permite să extrapolez pentru o discuţie ceva mai generoasă. Vorbim, în ad-ul cu pricina, despre mesajul, redat simplist, “nu mai aruncaţi gunoaie în natură”.
Acum, repet, tot respectul meu pentru agenţie (deşi ar trebui să fiu imparţială, nu pot să nu recunosc că e una dintre preferatele mele când vine vorba de creaţie), da’ bizonii ăia care ajung în natură sunt tot ăia care circulă cu noi în trafic, care stau în faţa noastră la coadă la supermarket şi care, la sfârşit de săptămână, se urcă în maşini, se duc la munte, mai la poalele lui, aşa, basculează friptane şi lasă în urmă grohăieli şi o tonă de gunoi.
Cu ăştia ce ne facem?
Mergând şi mai departe, vrem natură curată (considerînd aici natura ca fiind bucata aia de pământ cu care ne întâlnim o dată la nu ştiu câtă vreme), dar noi nu suntem în stare să facem curăţenie pe străzile pe care locuim şi trecem în fiecare zi? Mai mult decât atât, Alex scria, cu vreo două veri în urmă, despre ruşinea de a puţi. Şi asta din cauză că mulţi dintre români put. Pentru că nu se spală. Pentru că nu au cultura civilizaţiei. Pentru că, dacă îi dai unui român bani cât să nu poată duce, îşi cumpără maşini şi case şi îşi umple frigiderul, da’ pe lângă săpun o să treacă indiferent. Şi noi vrem Deltă curată? Aş râde în hohote dacă nu mi-ar veni să plăng.
Din punctul meu de vedere, evoluţia e complicată şi necesită cel puţin 50 de ani. S-ar putea rezolva mai repede, dar ar necesita circa 20 de milioane de oameni care să-i înlocuiască pe români. Mă rog, nu vreau să trec drept extremistă şi să generalizez că toţi românii sunt nespălaţi sau că toţi distrug natura. Dar astea sunt, fără echivoc, trăsături definitorii ale acestui popor.
Şi da, tentaţia de a arunca pe stradă poate avea, şi are cel mai adesea, şi cauze sociale. Vorbim atât de educaţia pe care o primeşti în şcoală, cât şi de cea pe care ţi-o faci singur. Mi-a luat multă vreme până să mă disciplinez să nu mai arunc biletele RATB compostate pe stradă. Era un soi de plăcere “tâmpo-cretină”. Poate suna amuzant, dar nu e. Am scăpat de problema cu biletele RATB dupa câteva luni bune şi mi-a trebuit o vizită în altă ţară (întâmplător era prima ţară în care călătoaream şi, la fel de întâmplător, era şi una dintre cele mai curate din lumea asta, respectiv Germania).
Am înţeles că ceea ce eu fac pozitiv are efecte pozitive şi asupra mea. Că nu mai trebuie să feresc gunoaiele, flegemele şi rahaţii de câine de pe trotuar. Că există coşuri de gunoi, batiste, grădiniţe sau parcuri cu locuri amenajate, în care dejecţiile se pot răspândi în voie. Dar când în faţa ta, dintr-o maşină ultra-luxoasă, zboară pe geam pachete goale de ţigări sau coji de banană, să vrei o Deltă curată e ca şi când i-ai lua chelului tichie de mărgăritar.
Civilizaţia “stradală” trebuie să fie un viral. asta dacă vrem să ajungem undeva, la un moment dat. Nu merge cu fineţuri. Ar merge cu filmuleţe pe YouTube în care poliţistul român amendează cocalarul, tot român, pentru că scuipă coji de seminţe în stradă. Unde acelaşi poliţist român, sau poate vreo direcţie vie de prin primărie (dacă mai există ceva viu în primăriile din Romănia) amendează buticarii care lasă în urma lor gunoi proporţional cu profitul din ziua respectivă. Poate reuşim să avem coşuri de gunoi care să nu mai dispară după o săptămână (unele din titan ar fi perfecte: nu se pot smulge, incendia…. ar putea dispărea cu tot cu stâlpul pe care ar fi montate, dar asta e o altă discuţie. Vorba ceea, au reuşit băieţii noştri să plece cu excavatoarele dintr-o ţară în alta, darămite cu nişte amărâte de coşuri de gunoi).
Poate că, într-o Românie în care printre miniştri n-ar fi atât de în vogă Ferrariul, iar printre ministrese Vuittoanele, am avea şi coşuri de gunoi. Poate că ceea ce ne trebuie este, în esenţă, napalm. Mult napalm şi un chibrit. Sau poate că nu.
Îmi doresc să apuc ziua în care de la etajele superioare ale blocului meu nu mai zboară, la întrecere cu OZN-urile, pungile cu gunoi. Sau când florăreasa de la colţul blocului nu o să-şi mai deşerte apa clocită pe trotuar, ziua în amiaza mare, într-o capitală europeană, aproape – cică – de statutul de metropolă.
Aş putea scrie la infinit. Dar ar fi în continuare prea puţin. Şi, oricum, avem treabă: tre’ să salvăm Delta…
3 comentarii
Lasa un comentariu
De vazut
Ma doare-n cu.. asta, fund ca la moda printre ministri sunt Ferrariurile si Vuittoanele. Pe mine ma intereseaza de unde vin banii care cumpara podoabele. “Aia” pot sa-si agate si Ganditorul de la Hamangia de gat, cata vreme au fonduri justificate.
Pe de alta parte.. va zic sincer, nu vreau un ministru imbracat in costumul de ginerica al lu` ta-so. Aia chiar nu e garantie de onestitate.
Iar ca sa salvam Delta… e simplu: tre` sa stam dracului afara din ea.
Pai de unde crezi ca au banii? In fine, cei mai multi dintre ei, ca sa nu generalizez. Cat despre Delta, ai foarte mare dreptate: cat mai departe de ea.
:) :) :)
Eu cred ca salvarea deltei este doar un pretext. Un pretext pt alocarea de fonduri, fonduri care ulterior vor fi deturnate ,cel putin partial, de catre unii dintre oamenii de bussines care se plimba printre noi cu masini puternice sau care ne conduc chiar tara.
Lipsa bunului simt a oamenilor cred ca este ori prima ori ultima problema. Vreau sa spun ca este ori cauza ori efect. Sau poate un cerc vicios.
Dar sa ma intorc putin in timp. Doctrina comunista este clar esuata. Ceausescu nu a construit nimic in tara asta cu palmele lui. A fost un personaj” odios” care a stat cu cizma pe grumazul poporului. A fost un personaj corupt de putere si un om plin de dorinte salbatice sau trupesti. A tintuit un popor intr-un aparat de “tinichea”, a furat, a ucis, a infometat, si-a dus poporul in pragul disperarii. Etc, etc…
Si toate aste timp de aproximativ 23 de ani. Buun. Mai departe.
Ce avem dupa revolutie in cei 19 ani? Coruptie, minciuna, furt, indobitocirea populatiei prin diverse mijloace de masa, birocratie, impozite si taxe tot mai multe si mai mari, etc etc etc. Si da, mai avem, averi care cresc “cinstit” in timp ce dispar paduri, in timp ce se desfiinteaza si se vand pe bucatele toti “colosii” construiti cica de ceausescu dar cu BANII PT CARE ROMANII AU SUFERIT DE FRIG SI FOAME.
Apar peste noapte oameni de bussines care isi tranziteaza marfuri de milioane sau miliarde de euro prin “halele lui ceausescu” pt care nu a fost nevoie dacît sa cumpere un personaj politic pt a intra in posesia lor aproape gratis.
Intelegeti ceva din toate astea. Pamantul pe care calcam nu a fost al lui ceausescu si nu este al javrelor care ne fura azi cu legea in mana sau pe sub mana. Muntii care se umplu de gunoaie sau padurile transformate in pal nu sant ale oamenilor de afaceri de azi care “au stiut sa fure si sa nu fie prinsi.
OF. In 23 de ani de tiranie ceausista romanii de frica sau de voie au reusit sa construiasca ceva sosele (vezi transfagaraseanul), Hidrocentrale, colosi industriali, neperformanti poate dar care produceau otel si aluminiu. Azi nu mai produmem deloc. Azi “dam de-a dura” produsele altora pt ca “romanii sant prosti si neperformanti”. Azi primim bani comunitari si nu santem in stare sa construim drumuri pe teren drept ca sa nu mai vorbesc de sosele montane.
Oameni buni, in “epoca de aur” au fost inventate centralele de termoficare care trimit si azi caldura spre “cutiutele de chibrit” construite prin sacrificii. Si da, azi romanii nu mai sant in stare nici macar sa intretina ce altii au construit.
In vremea “odiosului” ne era frica sa spunem ceva la adresa regimului comunist. Azi santem liberi, liberi sa injuram pe strada, sa amenintam cu arma pe strada, sa jefuim pe strada.
Santem atat de liberi incat avem impresia ca santem mai presus de lege. Santem liberi sa aruncam bradul in fata blocului sau sa lasam sacii de moloz la coltul strazii sau prin alt loc. Etc, etc,
Si ar fi material de scris cam pt cateva zeci de bloguri.
Nu ma intereseaza daca acum e mai bine sau mai rau ca pe vremea tovarasilor. Ma revolt si ma doare pt ca tara asta, in prezent, este impaturita, numarata si bagata in buzunarele “oamenilor de bine”. Ma doare ca cei “prosti dar multi” au creeat sansa spre fericire ilicita a celor “putini dar destepti”.
Gata, ma duc la baie sa vomit.