“Sunt o doamnă, ce înjurăturile mele!”

Publicat la data de 17.12.2008 | Categorii: Black stuff | Tag-uri: badarani

Observ, tot mai des în ultima vreme şi cu tot mai multă tristeţe, că femeile duc o luptă pentru a-i egala pe bărbaţi la capitolul înjurături. Le văd cochete, aranjate, parfumate, nişte domnişoare, doamne. Şi aproape de fiecare dată am neplăcuta surpriză să le aud rostind cuvinte care n-au ce căuta în gura lor. Acum, oi fi eu depăşită, o fi noul trend, e cool să-ţi bagi şi să-ţi scoţi, e noua modă în Mall, e un must have în vocabularul anului sau, pur şi simplu, a luat-o lumea razna.

Sunt perfect de acord că toţi înjurăm, că e o defulare firească şi spontană, că devine uneori, în mintea unora, o armă de apărare, argumentul suprem într-o înfrângere. Înţeleg “terapia prin înjurături” în gând. Îţi trebuie un colac de salvare când ai nervii tensionaţi la maxim, tragi o înjurătură în gând şi te consoloezi că-ţi mai trece năduful. Dar cum poţi să-ţi porţi cu mândrie statutul de femeie când în gura ta poposesc zilnic înjurături de o grosolănie inimaginabilă? Să adăugăm la asta că te afli în public şi că îi poluezi fonic şi psihic pe fraierii care, în ciuda oricăror nervi, îşi menţin limbajul în limitele bunului simţ? Un bun simţ pe care îl deprinzi în primii ani de viaţă…

Oare cu copiii lor cum vorbesc? Trag o înjurătură la fiecare întrebare a micuţului? Sau de fiecare dată când ăla micu’ plânge?

Nu vorbesc fără păcat. Înjur în gând şi în maşină. Dar încerc să-mi ţin nervii în frâu, să înţeleg că, dacă rasa umană a primit grai, nu e ca să-şi bată joc. Nici de grai, nici de cei din jur şi nici de propria persoană.

Dar când ai în jurul tău un om, doi oameni, o sută de oameni şi tu foloseşti cu extremă lejeritate cuvinte care le-ar face până şi pe actriţele porno să roşească, avem o problemă. NOI, toţi cei din jurul tău, avem o problemă. Cu tine şi cu limbajul tău. Cu lipsa de respect faţă de strănii sau cunoscuţii de lângă tine. Cu bădărănia meteorică aterizată brusc în nişte urechi care nu vor asta. Cu tine, ca persoană, pentru că, după înfăţişare, limbajul este cel care te defineşte. Aşa că, data viitoare cînd mai scapi în public, tu, domnişoară, doamnă sau cum ţi s-o mai spune pe limbajul tău, ori îţi controlezi cuvintele ori ne laşi. Atât.

4 comentarii

Dojo a scris la data de 19 December 2008, 5:43 pm

Din pacate si gura mea e sloboda uneori, dar e mai bine decat sa sparg ceva. Clar, tot prin trafic imi ies cei mai multi sfinti, ca atunci si Papa isi pierde controlul, cred eu. Daca vrei un fel de “new year resolution” as pune si la mine “less cursing, more silence”, ca tot e la moda sa iti planifici diverse realizari pentru anu de vine.

PS: Asta e primul meu comment la tine pe blog. Felicitari pentru bun simt si calitatea scriiturii. Imi pare rau sa iti spun, dar ma vei mai vedea pe aici :)
decemberCat a scris la data de 20 December 2008, 1:34 am

Ooo da, traficul e o sursa cumplita de stres si e imposibil sa nu-mi scape vreo voba de dulce. Iti multumesc frumos pentru aprecieri :)
mirela a scris la data de 20 December 2008, 10:43 am

“după înfăţişare, limbajul este cel care te defineşte. ” Culmea ironiei:))) Doua posturi mai sus dai de pamant cu bunul simt/feminitatea si-o faci fufa pe tipa care a parcat pe locul tau.btw, sunt aceeasi mirela de pe blogul lui Alex.Am vazut link-ul catre blogul tau si eram curioasa.Una peste alta, pari fata isteata dar supusa slabiciunilor ca noi, muritorii de rand :)))
decemberCat a scris la data de 20 December 2008, 1:57 pm

Pai n-am facut-o eu, era deja fufa :). Si, btw, cuvantul e in dictionar, spre deosebire de altele. Plus ca, in postul despre care zici, am spus sigur ca nici eu nu vorbesc fara pacat. Cat despre slabiciuni, ai dreptate, ca altfel n-as mai scrie :).